CAB a respins cererea DNA de sesizare a Curții de Justiție a UE în dosarul Hidroelectrica

Elena Udrea află dacă dosarul Hidroelectrica va fi judecat astăzi, 5 iulie, sau dacă va fi suspendat în vederea sesizării Curții de Justiție a Europei. Fostul ministru al Turismului este acuzat că ar fi cerut 5 milioane de dolari de la afaceristul Bogdan Buzăianu, bani care ar fi ajuns în conturile PDL.

Elena Udrea așteaptă decizia instanței

Update ora 20.47. Cererea DNA de sesizare a Curții de Justiție a UE în dosarul Hidroelectrica, în care Elena Udrea este judecată pentru corupție, a fost respinsă de Curtea de Apel București, a declarat avocata acesteia, Silvia Uscov.

„În dosarul Hidroelectrica s-a respins cererea de sesizare a CJUE formulată de Ministerul Public, prin care se cerea din nou o Hotărare a CJUE care să facă inaplicabile Deciziile CCR în materia prescripției”, a scris aceasta pe Facebook.

Instanța CAB se va pronunța cu privire la prescripție și vinovăție. Este posibil ca fostul ministru să fie audiat din nou la data de 21 iulie: „Amână cauza pentru a da posibilitatea inculpatei Udrea Elena să-şi precizeze poziţia în ceea ce priveşte dreptul său de a da sau nu declaraţie”.

Știrea inițială: Marți, judecătoarea Corina Ciobanu de la Curtea de Apel București se va pronunța cu privire la cererea procurorilor DNA de sesizat a Curții de Justiție Europene și suspendarea procesului. 

În același timp, a fost fixat și un termen pentru dezbateri. Dacă judecătoarea va admite cererea DNA, va trimite CJUE două întrebări formulate de procurori cu privire la excepția deciziei CCR privind prescripția.

Dacă cererea va fi respinsă, vor fi dezbateri pe fond, adică dosarul Hidroelectrica va ajunge la final.

La ultimul termen, de pe 30 iulie, DNA a solicitat suspendarea dosarului până la răspunsul judecătorilor europeni. Procurorii DNA au întrebat două lucruri: 

1. „Dacă practica instanțelor naționale de a interpreta o decizie obligatorie a CCR – care declară numai în parte o dispoziție legală ca neconstituțională (respectiv reglementarea cauzelor de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale), în sensul aplicării acelei dispoziții în forma indicate de Curtea Constituțională drept conformă Constituției, dar neprevăzută în mod expres în lege, respectă dispozițiile art. 49 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și principiul securității juridice?”
3. „Dacă Decizia 2006/928 și art. 325 alin.1 din TFUE trebuie interpretate în sensul că impun instanței naționale să nu aplice jurisprudența obligatorie a CCR care schimbă modul de aplicare a unei decizii anterioare a aceleiași Curți (respectiv deciziei din 2018), în sensul nerecunoașterii existenței unor cauze de întrerupere a cursului prescripției extinctive și contrar jurisprudenței constante a instanțelor naționale care recunoștea existența acestor cauze de întrerupere a cursului prescripției în forma apreciată inițial de CCR drept constituțională, cu consecința creării unui risc sistemic de impunitate pentru toate fraudele cu TVA sau privind fonduri europene, ori infracțiunile de corupție la nivel înalt?”.

DNA întreabă dacă ar trebui să facă abstracție de decizia CCR, apreciind că există cauze de întrerupere a prescripției, dar solicită și suspendarea cauzei pentru a evita „curgerea prescripției”. 

Avocatul Elenei Udrea a cerut judecătoarei să respingă cererea procurorilor DNA.